Gura lumii

Articol scris de Andrei Ignat. Adaugat in categoria: Uncategorized

Gura lumii numai pământul o astupă. …spune o vorbă din bătrâni. Mi-am amintit deodată toate aventurile electorale, citind câteva rânduri scrise cu sufletul de prietenul Liviu Bratescu. Este greu de imaginat ce risipă de resurse materiale, financiare, umane și promisiuni deșarte s-au dus pe apa sâmbetei pentru dorința de preamărire a unor nimeni. Ce au avut toate aceste extravaganțe în comun? Să nu vă imaginați cumva că ar fi vorba de interesul național, ci un vechi păcat biblic: lăcomia acelora care nu se mai satură de beția puterii precum și a celor care din lipsă de educație amanetează viitorul propriilor copii pentru o sacoșă cu rahaturi.
Privim sarabanda foștilor zei ai guvernării băsiste în fața procurorilor și ne întrebăm cui naiba a folosit risipa pomenilor electorale din banul public? Vă amintiți cum se îmbrăca orașul Piatra Neamț în portocaliu și mai apoi în verde? Că nu puteai întoarce capul fără să dai de chipul machiavelic al penalului primar cu pretenții de atotputernic peste județ? Cum vopsea trotuarele în culorile electorale ale momentului? Și toate astea peste lucruri nevăzute: controale peste adversarii politici, servilismul șefilor de instituții, milioane de euro pentru presa și televiziunea proprie, filtrarea alocărilor de fonduri guvernamentale și europene, investiții publice în interesul propriilor buzunare.
Celebra ministresă blondă, momentan deputat de Neamț care nu mai calcă prin județ, a fost ajutată de toți politicienii locului pentru a putea ajunge în Parlament. Investiții după bunul plac alocate pe bani publici, ode ovine pe dealurile Bucovinei, cruci ridicate pe dealuri, promisiuni mincinoase și ajutorul liderilor locali ai tuturor partidelor politice au reușit să o bage pe gâtul alegătorilor romașcani.
Cui au folosit toate astea? Pot fi multe răspunsuri dar în mod cert nației române nu-i poate aduce decât involuție și stagnare. Pentru că oricât de bine este ascuns publicului, mai devreme sau mai târziu adevărul iese la iveală prin justiție și nu numai. Rămâne numai o pată de culoare roșie pe obrazul nostru ca țară, o pată a rușinii, povara pe care o poartă tinerii noștri oriunde s-ar duce în lume.
La lecțiile de istorie învățăm copiii de zeci de ani cât rău ne-au făcut rând pe rând toate națiile lumii: mongolii migratori, turcii, nemții, rușii, evreii, țiganii și așa mai departe. O dată la două sute de ani mai pomenim câte un domnitor care a facut câte ceva și pentru țară. Nimic despre răul din interiorul nostru: minciună, trădare, lăcomie și dezmăț. Trebuie să întoarcem privirea și spre o domnie adevărată, modernă. Domnia legii. Care să nu permită nici celor binevoitori și mai ales celor răuvoitori să greșească față de ei înșiși, dar mai ales față de noi.
Am amânat multă vreme postarea acestor câteva rânduri. Am avut impresia inițial că degajă un sentiment de ură față de personajele pomenite. Dar cred în final că este vorba doar de puțină scârbă, compasiune nu încape. La urma urmei suntem oameni și mai greșim câteodată, depinde cât!

Sărbători în perfecțiune

Articol scris de Andrei Ignat. Adaugat in categoria: Uncategorized

Privesc abundența de bunătăți și mă bucur alături de voi dragi prieteni pentru fiecare urare prilejuită de Sărbătoarea Crăciunului.
Sfârșitul de an m-a aflat departe de casă, acolo unde mulți confrați ai noștri încearcă tărâmul făgăduinței, o lume care pentru noi pare mult prea îndepărtată dacă ținem cont de ritmul în care evoluăm.
Totuși cam supărătoare această perfecțiune! Deși suntem în plină iarnă, oamenii ăștia cred că nu au altă grijă decât să spele străzile și trotuarele, sau poate că au avut grijă să nu le murdărească; la tot pasul hectare de spații verzi care arată proaspăt cosite. Deși copacii sunt goi nu se vede nici urmă de frunze nicăieri, au dispărut fără urmă. Nu tu un rahat de câine, o pungă de plastic sau o doză de bere aruncată aiurea.
Probabil că cerșetorii și câinii sunt de mult dispăruți, sau poate că nu au fost niciodată pe aici. Ca să nu mai vorbesc de faptul că oamenii politici și tot felul de instituții de ocazie nu apar la televizor dând cadouri celor nevoiași. Nu știu care e motivul, dar intuiesc; or fi ajuns la concluzia înțeleaptă că și oamenii nevoiași mănâncă tot timpul anului, nu numai de Sărbători, și de fapt a dărui înseamnă cu totul altceva, ce nu are legătură cu campaniile electorale. Și pentru asta nu e nevoie de pomeni și asistență socială, ci de locuri de muncă.
Cam supărătoare și cam monotonă această perfecțiune, precum mersul în viteză pe multele mii de kilometri de autostradă care încep după granița noastră de vest. Din păcate pentru mulți ai noștri drumurile de care pomenesc au avut numai un sens, și anume de dus; nu e greu de înțeles de ce și nu sunt puțini. Au ales lumea lucrului bine făcut. O putem avea și la noi acasă, dar asta înseamnă schimbare și trebuie să începem cu noi înșine. Nu trebuie să creem modele, ele deja există și sunt de succes.
În ziua de Crăciun, Biserica la ușa căreia am bătut era închisă, fiind probabil de multă vreme transformată în muzeu sau monument, agitație am întâlnit în fața unei clădiri cu însemne baptiste. O fi însemnând și asta ceva?

Concluzii electorale

Articol scris de Andrei Ignat. Adaugat in categoria: Uncategorized

Avalanșa de evenimente din ultimele două săptămâni schimbă total atmosfera electorală obișnuită. Nimic din ce s-a petrecut la alegerile precedente nu seamănă cu ce vedem acum; partid înființat special pentru aceste alegeri, superalianța de stânga, un președinte care joacă ultima carte, roiuri de politicieni parveniți pentru care a venit ziua judecății, procente penale alarmante în parlament și mult fum cu iz de servicii secrete. Și toate astea după ce ani la rând electoratul dus cu zăhărelul părea că acceptase comunismul cu față umană statuat de tătucul Ilici. Nu tu pungi cu alimente, cizme, găleți, umbrele și alte giumbușlucuri.
Să fie oare schimbarea mult așteptată!? Să fie un nou început, o nouă cale? Oare de aici încolo lucrurile se vor așeza mai temeinic și cu discernământ? Pot fi întrebări chinuitoare sau simple reflecții, un lucru este sigur: nimic nu vine de la sine, iar în momentele importante trebuie pus umărul.
Desigur duminică este o primă confruntare din marele război al prezidențialelor. Încerc să găsesc expresii potrivite pentru acest moment, dar s-au comentat atât de mult fațetele acestor alegeri încât mă simt neputincios. Sunt convins că în următoarele două săptămâni se vor povesti și se vor promite multe, se vor deschide băierele pomenilor guvernamentale, vom afla și despre gustul laptelui pe care l-au supt cei doi candidați și tot ce a păpat neamul lor, cei eliminați în primul tur își vor da arama pe față încercând să-și dirijeze proprii votanți, vor intra în malaxorul dezbaterilor tot felul de servicii și srl-uri secrete. Și toate astea pentru a fura cele câteva secunde pe care alegătorul le trăiește în cabina de vot cu ștampila în mână față în față cu propria conștiință.
Desigur este important cu cine votăm dar pentru asta este important să ajungem acolo. Nu așteptați bătălia finală din turul doi fără a participa la primul meci, chiar dacă opțiunea riscă să fie una perdantă, în mod cert vom fi câștigați ca națiune.
Și pentru cei care au avut răbdarea să citească aceste rânduri trebuie să reamintesc că pentru a merge înainte opțiunea nu poate fi decât liberală.
Eu votez KLAUS IOHANNIS!

A trecut deja aproape un an

Articol scris de Andrei Ignat. Adaugat in categoria: Uncategorized

M-am abtinut de ceva timp sa mai postez comentarii, perioada ce tocmai am depasit-o fiind una foarte densa din punct de vedere a activitatii politice. Au fost alegerile generale, s-a constituit o mare majoritate parlamentara, s-a format un nou guvern  si, in fine, s-a votat si bugetul pe anul in curs. Este tot ce mi-am dorit si am si trudit cat am putut pentru asta.